Faceți căutări pe acest blog

joi, 26 martie 2015

Activitati educative 26.03.2015 (Stufat de miel)

26.03.2015   SERVICII NOI LA BIBLIOTECĂ

LADY’S CLUB

Pentru atragerea unui număr cât mai mare de utilizatori la activităţile Bibliotecii „Nicolae Iorga” din comuna I.C. Brătianu, începând cu 5 FEBRUARIE 2015, BIBLIOTECA “NICOLAE IORGA” a iniţiat un serviciu nou de bibliotecă, pentru toate doamnele care îşi doresc să iasă din cotidianul zilnic, să socializeze şi să culeaga informaţii.
Astăzi, joi – 26.03.2015, în cadrul serviciului „Lady’s club” am socializat, am învăţat o reţetă din carne de miel specifică sărbatorii de Paşte şi am scris reţeta de Stufat de miel pentru a o încerca acasă cu familia. Cu drag vă aştept, în număr cât mai mare, la „Lady’s club” în fiecare joi de la ora 11,00!







miercuri, 25 martie 2015

Activitati culturale 25.03.2015 (Pe drumuri de munte)

25.03.2015  PE DRUMURI DE MUNTE – CALISTRAT HOGAŞ

PREZENTARE  DE CARTE

Pentru popularizarea fondului de carte Biblioteca „Nicolae Iorga”, comuna I.C. Brătianu, judeţul Tulcea, a organizat o prezentare de carte şi anume volumul „Pe drumuri de munte” de Calistrat Hogaş. Activitatea s-a desfăşurat în incinta şcolii generale „Ion Creangă” din comuna noastră, la care au participat eleviii clasei a VIII-a.






Calistrat Hogaş s-a născut pe 19 aprilie 1847, la Tecuci în familia preotului Gheorghe Dimitriu. A fost înscris la şcoala publică, sub patronimicul Hogaş, din iniţiativa învăţătorului, Hogaş fiind porecla bunicului dinspre tată. În perioada 1860-1869, a urmat Academia Mihăileană, fiind bursier. După absolvirea liceului s-a înscris la Facultatea de filozofie şi litere din Iaşi, tot bursier. În anul în care a terminat Academia, în urma unui concurs, a fost numit profesor de literatură la gimnaziul comunal din Piatra Neamţ şi, la foarte scurt timp ajunge director. Calistrat Hogaş se stinge din viaţă pe 28 august 1917, la Roman, în mijlocul nepoţilor pe care i-i dăruise fiica cea mare, Cleopatra Silberg. La împlinirea a 42 de zile, la 8 octombrie, este reînhumat la Piatra Neamţ.
A debutat în 1874 cu poezia "Legenda lăcrămioarei" în nr. 5 al ziarului local Corespondenţia provincială. La 3 iulie 1882, Calistrat Hogaş a debutat şi ca prozator în revista locală Asachi, cu fragmente din ciclul „Amintiri dintr-o călătorie”. În 1907, cunoscându-l pe Garabet Ibrăileanu, Calistrat Hogaş s-a lăsat convins şi a început colaborarea la revista Viaţa Românească, din nr. 2 cu povestirea "Floricica". În 1912, la editura Viaţa Românească s-a început tipărirea primei ediţii a volumului "Pe drumuri de munte" de Calistrat Hogaş, însă gravele erori de tipar, determină topirea cărţii. În 1914 s-a tipărit a doua ediţie a cărţii "Pe drumuri de munte", la aceeaşi editură. Stocul de carte, pregătit pentru expediţie, se face scrum în timpul unui incendiu care mistuie tipografia. În 1921 a apărut prima ediţie pentru public a cărţii "Pe drumuri de munte" în două volume; cel de-al doilea, "În Munţii Neamţului", a fost prefaţat de Mihail Sadoveanu.
Volumul Pe drumuri de munte cuprinde următoarele lucrări: Amintiri dintr-o călătorie cu:  Spre mănăstiri, De la Văratic la Săcu, La Agapia, Spre Pipirig, În valea Sabasei, Jupâneasa Zamfira, Un popas, În Munţii Neamţului cu: Floricica, Spre Nichit, Părintele Ghermănuţă, Singur, La Tazlău.



Surse: Pe drumuri de munte, Calistrat Hogaş, Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1982, ro.wikipedia.org;

marți, 24 martie 2015

Aniversari culturale 24.03.2015 (Jules Verne)

24.03.1905 S-a stins din viaţă, la Amiens, Franţa, JULES VERNE – scriitor francez

110 ani de la moartea scriitorului francez - EXPOZIŢIE DE CARTE


Jules Verne pe numele complet Jules Gabriel Verne, s-a născut pe 8 februarie 1828, la Nantes, Franţa, ca fiu al procurorului Pierre Verne şi al soţiei sale, Sophie Marie Adelaïde-Julienne Allotte de la Fuÿe. Jules a fost cel mai mare într-o familie cu cinci copii, care îi mai cuprindea pe fratele său, Paul şi trei surori: Anna, Mathilde  şi Marie. În 1829, familia Verne s-a mutat din reşedinţa de pe strada Olivier-de-Clisson nr. 4, într-o nouă casă, situată pe cheiul Jean-Bart nr. 2, unde s-au născut ulterior Paul, Anna şi Mathilde. În 1840 a avut loc o nouă schimbare de domiciliu, familia mutându-se pe strada Jean-Jacques-Rousseau nr. 6, în apropierea portului, unde avea să se nască Marie. În 1834, la vârsta de şase ani, Jules este trimis la şcoala unei anume d-ne Sambin, pentru ca, în anul următor, să intre împreună cu fratele său la Colegiul Saint-Stanislas, o instituţie religioasă conformă spiritului catolic strict al tatăului său. În 1840, Jules Verne intră la Petit Séminaire de Saint-Donatien, unde a fost urmat de fratele său. Între 1844 şi 1846, Jules şi Paul intră la liceul Regal, perioadă în care Jules Verne frecventează în compania prietenilor săi Le Cercle des externes du Collège Royal, care se ţinea în piaţa Pilori, la librăria lui Père Bodin. După terminarea studiilor de retorică şi filozofie, a luat bacalaureatul la Rennes cu menţiunea "foarte bine" pe 29 iulie 1846. În luna iulie a anului 1848, Jules Verne părăseşte definitiv Nantes pentru Paris. Tatăl său îl îndeamnă să continue studiile de drept, cu speranţa că îi va lua locul într-o zi. În vremea aceea, cea mai mare influenţă asupra tânărului scriitor o are Victor Hugo. În această perioadă, scrisorile lui Jules Verne către părinţi sunt legate doar de cheltuieli şi de banii de care are nevoie. În 1848, împreună cu Michel Carré, Jules Verne începe să lucreze la operete muzicale. Când tatăl său află că fiul său scrie şi compune mai mult decât învaţă pentru Drept, îi întrerupe sprijinul financiar. Graţie vizitelor întreprinse în saloanele literare, Jules Verne intră în legătură cu Alexandre Dumas. Se împrieteneşte cu fiul scriitorului şi îi propune acestuia manuscrisul unei comedii intitulate Les Pailles rompues. Alexandre Dumas fiul îl pune pe Verne în legătură cu fraţii Seveste, care au preluat Teatrul Istoric după eşecul managerial al lui Dumas tatăl. Noua instituţie devine Teatrul Liric, iar Jules Seveste, noul ei director, îl angajează pe Verne ca secretar. Munca nu este remunerată, dar lui Verne i se permite în schimb să-şi joace piesele, dintre care majoritatea sunt scrise împreună cu Michel Carré. În ianuarie 1852 se hotărăşte să refuze cariera avocăţească propusă de tatăl său. În timp ce frecventează Biblioteca naţională devine pasionat de ştiinţă şi de ultimele descoperiri în domeniu, dar este atras în special de georgrafie. În această perioadă, Verne face cunoştinţă cu un personaj deosebit, ilustru geograf şi călător neobosit, exploratorul Jacques Arago, care continuă să străbată lumea în ciuda orbirii. Pe 28 aprilie 1853 se joacă Le Colin-maillard la Teatrul Liric, într-o perioadă în care Jules Verne nu se opreşte din scris, lucrând la Pierre-Jean, Le siège de Rome şi Monna Lisa, pe care o începe în 1851 şi o termină abia în 1855. Este o perioadă de intensă activitate creatoare, în care apar tot mai multe piese de teatru, dintre care Les Heureux du jour pare să fie foarte apropiată de sufletul lui. Scrie şi noi nuvele, printre care se numără Le mariage de M. Anselme des Tilleuls şi O iarnă printre gheţari, ultima fiind publicată în 1855 în Musée. În martie 1856, Auguste Lelarge, prieten al lui Jules Verne şi membru în Onze-sans-femme, se căsătoreşte cu Aimée de Viane. Verne este rugat să fie martor, lucru pe care-l acceptă, iar căsătoria are loc pe 20 mai la Amiens, în oraşul miresei. Cu ocazia acestei călătorii, Verne o întâlneşte pe viitoarea sa soţie, Honorine, văduva de 26 de ani a lui Auguste Hébé-Morel şi mama a două fete, Valentine şi Suzanne. În 1859 întreprinde o călătorie în Anglia şi Scoţia alături de Aristide Hignard. În timpul ei îşi notează o serie de impresii, pe care le transcrie la revenirea în ţară şi, în 1862, îi prezintă manuscrisul lui Hetzel, care îl refuză. Drept urmare, Verne îl va folosi pentru redactarea romanelor sale scoţiene. Pe 2 iulie 1861, tot datorită lui Alfred Hignard, cei doi prieteni şi Émile Lorois se îmbarcă într-o călătorie spre Norvegia. Scriitorul revine acasă la cinci zile de la naşterea fiului său, Michel, pe 4 august. Un moment semnificativ în viaţa literară a lui Jules Verne l-a constituit întâlnirea cu Pierre-Jules Hetzel (1814-1886), unul dintre cei mai importanţi editori francezi. Când s-au întâlnit, Jules Verne avea 35 de ani, iar Pierre-Jules Hetzel avea 50 de ani şi de atunci până la moartea lui Hetzel ei au format un excelent tandem - scriitor şi editor. În 1862, îi înmânează manuscrisul romanului Cinci săptămâni în balon, care este publicat în 1863 şi cunoaşte un succes imens, chiar şi în afara ţării. Cei doi semnează un contract pe 20 de ani prin care Verne se angajează să-i furnizeze lui Hetzel romane pentru revista adresată tineretului Magasin d'éducation et de récréation. Până la urmă, Verne avea să lucreze timp de patruzeci de ani la Călătoriile sale extraordinare, adunând în cadrul lor 62 de romane şi 18 nuvele. În 1863 Jules Verne scrie Parisul în secolul XX, care avea să apară abia peste mai bine de un secol, în 1994. În 1874 publică Ocolul Pământului în optzeci de zile şi cumpără vasul Saint-Michel II, fiind numit în acela şi an membru onorific al Yacht-Club de France. Pe 15 februarie 1887 decedează mama sa, Sophie Verne. Scriitorul nu poate participa la înmormântare, deoarece merge cu dificultate iar vindecarea este anevoioasă. În 1902 simte cum i se diminuează capacitatea intelectuală. În 1903 scrie puţin, dar nu consideră o problemă lentoarea cu care lucrează. Diabetul, care-i afectează acuitatea vizuală, îl orbeşte progresiv. După o criză severă de la sfârşitul anului 1904, o alta îl doboară pe 16 martie anul următor. Jules Verne se stinge pe 24 martie 1905 la Amiens, în casa de pe bulevardul Longueville nr. 44. Înmormântarea sa atrage o mulţime de cinci mii de persoane. Scriitorul este îngropat la cimitirul La Madeleine à Amiens.







Surse: Printre gheţurile eterne, Jules Verne, Mondocart Pres, Bucureşti, 2002; ro.wikipedia.org; www.autorii.com; www.artline.ro;

duminică, 22 martie 2015

Activitati educative 22.03.2015 (Pinocchio)

22.03.2015   ORA DE JOACĂ

PRICHINDEII!

Pentru atragerea unui număr cât mai mare de utilizatori la activităţile Bibliotecii „Nicolae Iorga” din comuna I.C. Brătianu, în fiecare duminică începând cu ora 11, BIBLIOTECA “NICOLAE IORGA” invită “Prichindeii” la ORA DE JOACĂ, din program: desene, poveşti, calculator, jocuri şi surprize.

Astăzi, duminică – 22.03.2015, am citit pe rând povestea „Pinocchio” şi ne-am jucat cu jucăriile din bibliotecă şi pe calculator. Cum a fost vă invit să priviţi în imaginile următoare:















joi, 19 martie 2015

Activitati educative 19.03.2015 (Zumba)

19.03.2015   SERVICII NOI LA BIBLIOTECĂ

LADY’S CLUB

Pentru atragerea unui număr cât mai mare de utilizatori la activităţile Bibliotecii „Nicolae Iorga” din comuna I.C. Brătianu, începând cu 5 FEBRUARIE 2015, BIBLIOTECA “NICOLAE IORGA” a iniţiat un serviciu nou de bibliotecă, pentru toate doamnele care îşi doresc să iasă din cotidianul zilnic, să socializeze şi să culeaga informaţii.

Astăzi, joi – 19.03.2015, în cadrul serviciului „Lady’s club” am socializat, am învăţat o coregrafie, am exersat zumba şi am dansat. Cu drag vă aştept, în număr cât mai mare, la „Lady’s club” în fiecare joi de la ora 11,00!







miercuri, 18 martie 2015

Activitati culturale 18.03.2015 (Romania pitoreasca)

18.03.2015   ROMÂNIA PITOREASCĂ  – ALEXANDRU VLAHUŢĂ

RECENZIE  DE CARTE

Pentru popularizarea fondului de carte Biblioteca „Nicolae Iorga”, comuna I.C. Brătianu, judeţul Tulcea, a organizat o recenzie de carte şi anume opera "România pitorească" de Alexandru Vlahuţă. Activitatea s-a desfăşurat în incinta şcolii generale „Ion Creangă” din comuna noastră, la care au participat eleviii clasei a VII-a.







Alexandru Vlahuţă s-a născut la 5 septembrie 1858, în comuna Pleşeşti, judeţul Tutova, în familia unui mic proprietar de pământ, se stinge din viaţă la 19 noiembrie 1919. Scriitorul de mai târziu şi-a evocat copilăria în pagini autobiografice sau prin intermediul unor eroi ai cărţilor sale.
Cu intenţii profund educative a pornit Vlahuţă la realizarea uneia dintre operele sale cele mai răspândite şi mai de valoare – România pitorească, care a apărut în 1901.
Alcătuită din trei părţi, intitulate: Pe Dunăre, Pe Marea Neagră, În munţii noştri, cartea poartă cititorul prin unele dintre cele mai frumoase şi mai pline de interes aşezări de pe pământul românesc, invitându-l să le descopere odată cu autorul-călător, să le privească, uneori îndelung, să le admire, să se încânte de farmecul lor. Aproape la fiecare pas, latura pitorească, tabloul realizat din notaţia reliefului, a culorii, a mişcării elementelor, din surprinderea melodiei sunetelor, este dublat de dimensiunea istorică.
România pitorească este o operă cu un subliniat caracter documentar care va genera oricând emoţii adevărate şi satisfacţii estetice.
Scriitor patriot, care s-a trudit, în întreaga sa viaţă, să contribuie la apărarea demnităţii semenilor săi, să cinstească, prin tot ceea ce a făcut, ţara şi poporul din rândul căruia s-a înălţat, care a chemat şi a sperat în vremuri mai bune, Alexandru Vlahuţă şi-a câştigat un loc al său în rândul clasicilor literaturii române, afirmaţi în hotarul celor două veacuri în urmă.


Surse: România pitorească, Alexandru Vlahuţă, Editura Regis Group, Bucureşti, 2002; ro.wikipedia.org;  www.libris.ro;  librarie.carturesti.ro;

duminică, 15 martie 2015

Activitati educative 15.03.2015 (Tablouri)

15.03.2015   ORA DE JOACĂ

PRICHINDEII!

Pentru atragerea unui număr cât mai mare de utilizatori la activităţile Bibliotecii „Nicolae Iorga” din comuna I.C. Brătianu, în fiecare duminică începând cu ora 11, BIBLIOTECA “NICOLAE IORGA” invită “Prichindeii” la ORA DE JOACĂ, din program: desene, poveşti, calculator, jocuri şi surprize.
Astăzi, duminică – 15.03.2015, am confecţionat tablouri minunate cu noi şi ne-am jucat pe calculator. Cum a fost vă invit să priviţi în imaginile următoare: